Che me manca!

Poesia di Antonio de Curtis (Totò)

I' tengo 'e llire, nun me manca niente,
me pozzo accattà chello ca me piace:
na statua d'oro, nu vapore argiento…
palazze, ville… case in quantità.
- Chi è cchiù felice 'e te?! - mme dice 'a ggente.
- Si ricco, si guaglione… che te manca? -
E chest' è overo, nun me manca niente.
Sulo na cosa mme vurria accattà…

Nu core… tutto core 'e tennerezza
ca me vulesse na muntagna 'e bbene…
ca me sbattesse 'mmano p' 'a priezza,
cuntento pe mme dà 'a felicità.

Dipende a me; nun voglio aspettà ancora.
Tuzzuliaje a porta 'e na figliola:
- Che t'aggia dà pe m'accattà stu core?
Qualunque prezzo, dì, che t'aggia dà? -

Me rispunnette cu bella maniera:
- '0 core nun se venne… se riala…
crediteme, ca io ve sò sincera…
cu 'e llire 'o core nun se pò accattà!